Ascoriștii bucureșteni au organizat de Anul Nou o tabără la mănăstirea Lainici. Iată impresiile cîtorva dintre participanți:
„Doamne ajută!
Pentru mine, zilele pe care le-am petrecut la Mănăstirea Lainici au fost unele dintre cele mai frumoase pe care Domnul m-a învrednicit să le trăiesc. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că am putut merge în tabără cu voi şi am putut petrece acele zile împreună.”
„Revelionul la mănăstire a fost interesant. Mi-a plăcut fiindcă mănăstirea este într-un loc izolat și poți vedea clar stelele de pe cer. Așa ceva nu poți face într-un oraș mare. E primul revelion de felul acesta la care am participat.”
„Ne-am dorit să petrecem ultimele momente din 2012 în împăcare, pace și recunoștință față de bunătatea lui Dumnezeu. La mănăstirea Lainici am fost primiți cu dragostea care ne-a ajutat să fim noi înșine , să redescoperim binele din noi si să ne ajutăm sufletele să zâmbească alături de cele ale unor oameni dragi. Slujba de la miezul nopții nu a fost doar omagiul minim la care puteam fi martori după încă un an în care am spus de prea puține ori “mulțumesc”. Odată cu părinții slujitori, am primit mărturia bucuriei pe care o trăiesc spiritele înalte. Ne-am întors cu dorinta de a ne înnoi prin bine și de a nu irosi niciun prilej de care ne putem folosi pentru a evolua duhovniceste, așa cum ne-a îndemnat starețul Ioachim în cuvântul de învățătura.”
„Mi-a plăcut tare mult în tabăra de iarnă de la Mănăstirea Lainici. Mai ales că acolo am învățat că se poate face și altfel seara de revelion; altfel țntr-un mod mult mai placut.Pâna să merg în această tabără făceam seara de revelion într-un alt mod,punând mult accent pe mâncare, băutura și concerte.”
„Sunt multe de spus însă ceea ce pot exprima în câteva cuvinte despre Sfânta Mănăstire Lainici este faptul că aceasta este un loc minunat prin tihna în rugăciune, blândețea Starețului Ioachim, a Iconomului Vasile, dar si a celorlalți frați;copiii care au colindat; săvârșirea cu simț de răspundere a tuturor laudelor bisericești… Ieromonahul Melchisedec care imi raspundea la intrebari fara sa intreb mai nimic…”
„Referitor la tabără, părinții de la mănăstire au pus în practică porunca Mântuitorului: „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți!”. S-a vazut că nu au păstrat nimic pentru ei, ci au împărtășit din ce aveau și celorlalți. Nu e de mirare că am plecat de la Lainici cu o liniște sufletească aparte – cred că acest lucru este rezultatul comuniunii în rugăciune.”
„Pentru mine, cele câteva zile petrecute la Lainici stau sub semnul unei frumuseți neasemuite: frumusețea cerului instelat, a slujbelor, a colindelor, a comuniunii, a Icoanei Maicii Domnului, care ocrotește acest loc binecuvântat și aduce mângâiere tuturor celor care se închina ei… In plus, nu atât prin cuvinte, cât prin dragostea si bucuria lor, părinții de aici dau mărturie despre o frumusețe tainică, aceea a vieții în Hristos.”